Psoriazis

(Omul şi Natura)

Stăteam lipit de pielea
ta doamne când a venit potopul

Ţi-am scobit
straturi dermatice
dar nu m-ai lăsat
să intru sub umbrelă

I-am cătat pe draci
făceau abur
că le stingeai focul

M-am întors
şi am scobit iar
mai adânc

În muntele
de carne dumnezeiască
mi-am înfipt rădăcinile

Eram verde şi mă ploua
până porumbelul mi-a rupt
frunza să i-o ducă lui Noe.

Pe el l-ai iubit mai mult
pe mine m-ai făcut
la loc

Pământ.

Claudiu Petria

11.03.2007. 00:49

This article hasn't been commented yet.